Comuna Brazii se afla situata in Sudul depresiunii Gurahont, la poalele vestice ale Magurii Ciungani si la poalele nordice ale Masivului Husu, in bazinul hidrografic al raului Sighisoara si ocupa o suprafata de cca 12000 ha. Satele care alcatuiesc aceasta comuna sunt: Brazii - sat resedinta de comuna, situat la o distanta de 111 km fata de municipiul Arad, Buceava-Soimus, Iacobini, Madrigesti si Secas.
Populatia comunei numara la ultimul recensamant 1221 locuitori din care 99,2% erau romani, 0,7% rromi si 0,1% alte nationalitati si populatie nedeclarata.
Alaturi de peisajele montane de o rara frumusete, comuna Brazii detine un fond turistic antropic de mare valoare. Dintre acestea se pot aminti biserica de lemn "Sfantul Mucenic Dimitrie" de la Buceava-Soimus, monument istoric si de arhitectura datat din secolulul al XVIII-lea si biserica de lemn "Sfantul Mucenic Gheorghe" de la Madrigesti.
Pe langa agricultura, industria materialelor de constructii, industria exploatarii si prelucrarii lemnului au ponderi importante în economia comunei. Activitatile economice specifice comunei sunt:
- mici agenti economici (mici magazine mixte)
- mici gatere orizontale
- mici agenti de exploatari forestiere
- agricultura cu utilaje mecanice
- pomicultura
- mici activitati din domeniul confectiilor
Teritoriul administrativ al comunei Brazii face parte din acele aşezări cu rădăcini adânci în istorie, cu urme care sunt vizibile şi astăzi, ca mărturie a existenţei şi continuităţii pe aceste meleaguri. Comuna este înconjurată de Munţii Zarandului fiind traversată de Valea Sighişoarei şi afluenţii săi, care apoi se varsă în Râul Crişul Alb. Rutier, comuna este traversată de DJ 708, pe o distanţă de 17 km, drum care face legătura între Valea Crişului şi Valea Mureşului, precum şi cele 3 drumuri comunale şi anume: DC 55 A, DC 56, DC 57.
Ca subunităţi geomorfologice se disting: câmpia aluvială, terasele fluviatile, dealurile piemontane, zona montana. Aceste subunităţi sunt dispuse în trepte ce coboară de la sud către nord. Câmpia aluvială ocupă partea de nord a teritoriului, fiind o câmpie aluvială îngustă situată de-a lungul văii Zeldiş.
Terasele fluviatile sunt reprezentate mai bine pe valea Zeldiş pe două nivele de terasă: 3-4 m si 10-15 m. Pe afluenţi racordarea teraselor este mai dificilă, fragmentele fiind încastrate în dealurile piemontane. Acestea din urmă păstrează unele caractere piemontane (conservarea unor resturi din vechile acumulări - uneori sub forma unui orizont continuu, alteori în raza mameloanelor menţinute pe interfluvii, textura reţelei hidrografice - prin alternanţa zonelor de convergenţă cu cele de divergenţă, prezenţa unor porţiuni din vechea suprafaţă de netezire piemontană).