Forme de turism practicabile în zonă. Valenţele turistice în teritoriu precum şi poziţia geografică favorizează promovarea unor forme variate de turism, unele specifice acestei zone. Arealul este intens populat, satele de pe Valea Crişului Alb reprezentând adevărate tezaure păstrătoare de tradiţie şi frumos.

 Gospodăriile aflate în cadrul unor peisaje pitoreşti nepoluate, pot asigura în perspectivă sejururi pentru turişti, oferind posibilităţi de cazare şi masă şi cu dotări tehnico – edilitare adecvate. Pentru aceasta este necesară omologarea acestora ca pensiuni sau ferme agroturistice. Astfel, contactul cu tradiţia şi obiceiurile rurale au rolul de a cultiva în conştiinţa turiştilor, spiritul satului românesc, dimensiunea valorilor etnoculturale arhaice. Peisajul, coregrafia terenurilor, varietatea pădurilor, bogăţia produselor alimentare naturale, apele naturale, clima blândă, aerul pur şi ozonat, o recomandă în suficientă masură pentru amatorii de turism montan şi nu numai. La toate acestea poate fi adăugat gradul de cultură şi civilizaţie al zonei, sufletul cald şi bun, omenia şi spiritul de întrajutorare care-i caracterizează pe locuitorii Văii Crişului Alb.
 Aici, pe lângă condiţiile oferite gratuit de mama natură, pot fi găsite la preţurile cele mai mici produse alimentare cum ar fi: ouă, lapte, brânzeturi diversificate, carne, (pasăre, vită, oaie, porc), fructe de grădină (mere, pere, prune, cireşe, vişine), fructe de pădure (afine, zmeură, mure, măcese). Produsele din fructe se pot găsi pe tot parcursul anului, în funcţie de sezon: proaspete în perioada de coacere, sau conservate ori prelucrate natural pentru sezonul hibernal. Merele pot fi întâlnite în stare proaspătă pe tot parcursul sezonului hibernal, iar în stare uscată (dezhidratată) pot fi găsite următoarele: mere, pere, prune, măcese, afine, ienupăr şi altele. Sub formă preparată se găsesc sucuri naturale din toate speciile de mai sus sub formă de siropuri: zmeură, afine, mure, vişine, cireşe şi altele.

  Pe lângă fructele naturale, formate şi coapte 100% natural, în zonă pot fi găsite o serie de mâncăruri tradiţionale, mult apreciate şi savurate de trecătorii care poposesc în zonă, cum ar fi: virsli (cârnăciori preparaţi după o anumită reţetă) din carne de capră si oaie, o gamă variată de plăcinte cu brânză dulce şi sărată, de un gust şi o savoare deosebită, balmoş (un preparat din făină de porumb cu smântână, zer şi ouă). Cu toate că în ultimii ani au apărut unele brutării particulare care funcţionează pe bază de curent electric, ţărăncile noastre nu au renunţat la tradiţionalul cuptor de pâine, „ars" cu lemne, fapt pentru care putem savura încă mirosul de neasemuit al pâinii de casă. Pentru a crea ambianţa şi buna dispoziţie a oaspeţilor, în zonă se găseşte renumita ţuică de cireşe. De asemenea, în acelaşi scop se găseşte ţuica de pere, prune, toate aceste produse fiind dublu sau simplu rafinate, cu o tărie de 40-50 grade alcool. Din ţuicile simplu rafinate se prepară tradiţionala „crampă" (ţuică, care se fierbe cu zahăr ars, căruia i se adaugă anumite ingrediente pentru savoare) şi se serveşte de preferinţă caldă, în serile geroase, la gura sobei. Pentru organizarea acestor forme de turism sunt necesare: organizarea de Asociaţii Săteşti de Turism, inventarierea şi omologarea pensiunilor şi gospodăriilor agroturistice, semnalizarea şi promovarea în turism a acestora, etc. Prin O.M.T. nr. 61/1999 s-au promulgat norme pentru clasificarea acestor structuri turistice. Tot prin acest Ordin se instituie şi posibilitatea de a se închiria spaţii de cazare şi alimentaţie şi în gospodării din mediul urban, ca pensiuni turistice.